Inception review

http://embed.trilulilu.ro/audio/proktoses/5d2999f12dbf5d.swf
Asculta mai multe audio Muzica

Ar trebui sa dorm si nu sa scriu, dar sunt inca sub efectul de maxim „wow!” si n-as putea dormi. M-ar lovi din nou relativitatea.

E greu sa vorbesti despre un film care transmite atat de multe, insa tocmai de asta mi-a placut. E genul de film care te lasa cu multe intrebari si nu neaparat despre el ci despre viata. Iti arata cat de reala poate fi lumea viselor si te lasa intrebandu-te cat de reala e lumea ta, cea reala? Nu prea are sens, nu? Ba are, trebuie vazut filmul cel putin o data ca sa iti dai seama ca are. I-au trebuit scenaristului 8 (OPT!!!) ani sa puna cap la cap ideile si sa scrie scenariul, insa el fusese aprobat inca de la prima strigare. Ma intreb in ce stare psihica e el acum, daca a fost in stare sa vina cu o astfel de idee. Si e nevoie doar de atat, de o idee, implementata unde trebuie si cand trebuie, pentru ca totul sa ia un alt curs. Da, stiu, SF, dar…nu prea.

Din punct de vedere vizual, e interesant si ofera destul de multe efecte speciale. Chiar ma intrebam in drum spre casa daca filmul este si in varianta 3D pentru ca deja vedeam bucatele de cladire zburand spre mine si oameni levitand in jurul meu, insa intr-adevar, s-ar fi pierdut din „experienta”. Bun cuvant. Asta este filmul asta, o „experienta” care iti ofera niste perspective noi, pe care, chiar daca nu vrei sa le iei in considerare, o sa le lasi sa te roada o perioada si o sa-ti placa.

Daca in film, ceea ce fac ei este ceva special, dar nu necunoscut si totusi posibil de tinut sub control, in lumea noastra, ar crea un haos total. Posibilitatea de a patrunde in visele oamenilor pentru a le fura din cele mai ascunse ganduri sau pentru a le implementa ganduri noi care ii vor schimba pentru totdeauna, pe cat ma incanta, din punct de vedere psihologic, ma sperie, din punct de vedere sociologic.

Ma gandesc intr-un fel ca mi-ar placea sa am propriul arhitect care sa imi deseneze decoruri care mai de care constant, sa ma lase sa fiu azi in Paris si maine in Venetia fara sa plec vreo secunda din propriul oras. Nu, n-as zice nu la asta, dar totusi, cu ce pret?

Ma duc sa vad unde ajung pentru ca sa ma trezesc intrebandu-ma cum am ajuns acolo. Asa voi stii ca am visat, ca a fost doar un cobb (vis in sanscrita).

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.